Acte necesare pentru Kindergeld: ce trimiți și ce trebuie tradus

Actele necesare pentru Kindergeld sunt, în principal, cererea (Antrag auf Kindergeld), câte o Anlage Kind pentru fiecare copil, adeverința de la angajator și o copie a certificatului de naștere al copilului. Dacă lucrezi în Germania, iar copilul locuiește în România, adaugi și Anlage Ausland, iar Familienkasse nu îți poate cere traducerea actelor românești. Mai jos găsești lista completă, cu trimiteri la paginile oficiale, și pașii pe care îi urmezi.

Ghidul nu e consultanță juridică sau fiscală. Fiecare dosar e analizat separat, așa că verifică sursele oficiale din ghid și întreabă Familienkasse când nu ești sigur.

Cine poate primi Kindergeld dacă lucrezi în Germania?

Kindergeld e alocația germană pentru copii. O plătește Familienkasse, casa de alocații familiale a Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă (Bundesagentur für Arbeit). Potrivit broșurii oficiale Merkblatt Kindergeld, ca cetățean român o poți primi în două situații principale:

• Locuiești în Germania. Ai dreptul după ce îți stabilești acolo domiciliul sau reședința obișnuită. Din a patra lună, Familienkasse verifică și dacă îndeplinești condițiile legii germane despre libera circulație a cetățenilor UE (Freizügigkeitsgesetz).
• Locuiești în România, dar lucrezi în Germania, ca angajat sau pe cont propriu. În acest caz, Kindergeld se acordă după Legea federală a alocației pentru copii (Bundeskindergeldgesetz).

Copilul trebuie să locuiască în Germania, în alt stat din Spațiul Economic European sau în Elveția. Cetățenia lui nu contează. După 18 ani, alocația continuă doar în anumite situații, de exemplu cât timp copilul e la școală, la facultate sau în formare profesională, de regulă cel mult până la 25 de ani.

Kindergeld pentru copilul din România: ce spun regulile UE?

Când părinții și copilul locuiesc sau lucrează în state diferite, se aplică Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Articolul 67 prevede că primești prestațiile familiale ale statului competent și pentru membrii familiei care locuiesc în alt stat membru, ca și cum ar locui în statul competent.

Ce înseamnă asta în practică explică broșura Familienkasse pentru cazurile transfrontaliere (KG 52 EU), care există și în limba română:

• Dacă tu lucrezi în Germania, iar celălalt părinte nu lucrează și locuiește cu copilul în România, Germania e statul care plătește în primul rând.
• Dacă lucrați amândoi, tu în Germania și celălalt părinte în România, are prioritate statul în care locuiește copilul. Germania plătește atunci doar diferența, dacă alocația ei e mai mare.
• Alocația se plătește părintelui în a cărui gospodărie trăiește copilul. Dacă acesta locuiește cu mama în România, Kindergeld poate ajunge la ea, chiar dacă dreptul pornește de la munca ta.

Tot după broșura KG 52 EU, dacă tu sau celălalt părinte locuiți ori lucrați în România, de cerere se ocupă Familienkasse Bayern Nord din Nürnberg. Dacă toată familia locuiește în Germania, te adresezi Familienkasse din zona în care locuiești.

Ce acte îți trebuie pentru Kindergeld?

Formularele le găsești pe pagina de formulare a Familienkasse, multe și în versiune românească:

• Antrag auf Kindergeld (KG 1), cererea propriu-zisă. Dacă celălalt părinte locuiește cu tine și e de acord să primești tu alocația, semnează și el cererea.
• Anlage Kind, câte una pentru fiecare copil.
• Anlage Ausland (KG 51), dacă cel puțin un părinte sau un copil locuiește ori lucrează în afara Germaniei sau dacă primiți alocații din altă țară.
• Anlage EU, dacă ești cetățean al altui stat din UE și nu completezi deja Anlage Ausland.
• Arbeitgeberbescheinigung (KG 54), adeverința pe care o completează angajatorul din Germania.

La formulare atașezi dovezile:

• o copie a certificatului de naștere al copilului, dacă s-a născut sau locuiește în afara Germaniei. Familienkasse acceptă și alt document oficial care dovedește nașterea;
• fluturași de salariu sau extrase de cont care arată veniturile din Germania;
• dovada locuinței din Germania, dacă locuiești acolo: contractul de închiriere sau de cumpărare ori o adeverință de la proprietar cu suprafața locuinței și persoanele care locuiesc în ea;
• dacă lucrezi pe cont propriu, o copie a înregistrării activității (Gewerbeanmeldung) sau decizia de impunere (Steuerbescheid);
• pentru un copil de peste 18 ani, adeverința de la școală sau de la facultate ori contractul de formare profesională. Pentru școală, Familienkasse are formularul Schulbescheinigung (KG 5a);
• numărul tău de identificare fiscală din Germania (Steuer-ID). Un copil care locuiește în România și nu are Steuer-ID se identifică prin datele și documentele folosite în România. Familienkasse îți spune care.

Pe copiile actelor poți acoperi informațiile de care Familienkasse nu are nevoie, de exemplu notele dintr-un certificat de absolvire. Dacă îți lipsește ceva, Familienkasse îți scrie ce acte mai trebuie și până când le trimiți.

Trebuie traduse actele pentru Kindergeld?

Nu întotdeauna. Răspunsul depinde de situația familiei:

• Tu lucrezi în Germania, iar copilul locuiește în România. E un caz în care se aplică Regulamentul (CE) nr. 883/2004. Instrucțiunile oficiale pentru Familienkasse, Dienstanweisung zum Kindergeld (ediția 2026, punctul V 6.2), spun clar că în astfel de cazuri nu se poate cere traducere. În plus, articolul 76 alineatul (7) din regulament interzice autorităților să respingă documente scrise în limba oficială a altui stat membru.
• Familia nu are legături cu alt stat, de exemplu toți locuiți și lucrați în Germania. Limba oficială a Familienkasse e germana (§ 87 din Abgabenordnung), așa că îți poate cere traducerea actelor străine, iar în cazuri justificate, o traducere certificată. Dacă funcționarul știe limba, poate traduce chiar el. Dacă nu trimiți o traducere cerută, asta se poate interpreta în defavoarea ta.

Pentru certificatul de naștere ai și două variante care pot ține loc de traducere, pe care le ceri la starea civilă din România:

• formularul standard multilingv, prevăzut de Regulamentul (UE) 2016/1191. Se atașează certificatului și te scutește de traducere, dacă Familienkasse consideră că informațiile din el îi ajung. Certificatul nu mai are nevoie nici de apostilă;
• extrasul multilingv, eliberat după Convenția nr. 16 de la Viena, pe care o aplică atât România, cât și Germania. Când te scutește de traducere afli din ghidul despre extrasul multilingv și formularul standard.

Dacă ți se cere totuși traducerea certificatului de naștere, același regulament prevede că o traducere certificată de o persoană autorizată într-un stat membru e acceptată în toate celelalte, deci și cea făcută de un traducător autorizat din România. Adeverințele de școală sau de facultate nu intră sub acest regulament. Pentru ele, întreabă Familienkasse dacă le vrea traduse și în ce formă.

Nu amâna cererea pentru că aștepți o traducere. Kindergeld se plătește retroactiv cel mult pentru ultimele șase luni dinaintea lunii în care cererea ajunge la Familienkasse.

De ce trimiți copii, nu originale?

Pe pagina oficială despre dovezile pentru Kindergeld, Familienkasse cere explicit să trimiți doar copii, niciodată originale. Dosarul e ținut în format electronic: actele pe hârtie sunt scanate, iar hârtiile primite sunt, în general, distruse după scurt timp. Păstrează originalele la tine, pentru că s-ar putea să ai nevoie de ele în alte dosare.

Cum depui cererea de Kindergeld, pas cu pas

1. Află ce Familienkasse e competentă. Pentru o familie cu legături în România, de regulă e Familienkasse Bayern Nord. Dacă nu ești sigur, sună la numărul pentru apeluri din străinătate, +49 911 1203 1010.
2. Pregătește Steuer-ID-ul. Îl găsești în scrisoarea de la Oficiul Federal Central pentru Impozite (Bundeszentralamt für Steuern) sau pe adeverința anuală de impozit de la angajator (Lohnsteuerbescheinigung). Dacă nu îl ai, îl poți cere de la acest oficiu, chiar dacă locuiești în străinătate.
3. Completează cererea. O poți completa online, pe familienkasse.de. În unele cazuri o trimiți complet digital, cu identificare prin BundID. Altfel, o tipărești, o semnezi și o trimiți prin poștă. Pe e-mail sau la telefon nu se poate depune.
4. Cere-i angajatorului adeverința Arbeitgeberbescheinigung (KG 54).
5. Adună copiile actelor de mai sus și verifică dacă e nevoie de vreo traducere.
6. Trimite dosarul online, prin serviciul de mesaje al Familienkasse, sau prin poștă. Cererea o poți depune și la instituția din țara în care locuiești care se ocupă de alocațiile pentru copii; ea o trimite mai departe la Familienkasse.
7. Răspunde la scrisori și anunță schimbările. Familienkasse verifică cel puțin o dată pe an dacă mai ai dreptul la alocație și îți trimite un chestionar. Orice schimbare, de exemplu un loc de muncă nou sau mutarea copilului, o anunți imediat.

Dacă Familienkasse îți cere traduceri

Dacă ai primit o scrisoare prin care ți se cer traduceri, le poți comanda online: traduceri germană–română făcute de traducători autorizați de Ministerul Justiției, inclusiv traducerea legalizată a certificatului de naștere. Ne ocupăm și de legalizarea la notar și de apostila pe traducere, dacă instituția le cere. Dacă ești în Sibiu sau în apropiere, poți veni și la biroul cu traducător autorizat de germană din Sibiu. Trimite-ne scrisoarea de la Familienkasse, ca să vedem exact ce trebuie tradus și ce nu.